Menajera sta cu mâinile în șold în fața ușii: "trebuie să schimb așternuturile!". Am dormit o oră și în câteva minute trebuie să eliberez camera. Arunc toate în valiză, și așa nu mi-au rămas decât jumate din hainele cu care am venit, în rest am numai cărți, măști, bețișoare parfumate, uleiuri și prafuri ayurvedice. Bine ar fi să pot lăsa toate hainele aici și să umblu numai cu ce am pe mine. 

Thomas, amicul francez de ieri, s-a oferit să mă transporte pe Honda lui ruginită la noua mea gazdă din zona Certitude, care e mult mai aproape de centru, de Matrimandir și de toate evenimentele asociate micii dar prosperei comunități din Auroville.

Rucsacul mic în spate, valijoara de mâna (principala mea sarsana Samsonite de 11 kile maxim) în brațe la Thomas și am ajuns: Needam Guest House, curată de un japonez al cărei familii s-a teleportat din est în State și din State înapoi în est.

Pentru prima data în călătoria asta îmi las teneșii și șlapii afară, despachetez tot bagajul, pun cosmetice pe policioara din baie, cărțile pe noptieră și sticla de apă pe masă. Când am agățat cămașa albă pe un umerș am înghițit o lacrimă: în sfârșit am un locușor al meu, la umbră, răcoros, cu un pârâoaș în fața ușii.

Casa mea din Auroville pentru jumate de lună e cam așa (video):

Filmat cu GoPro Hero 4

*Dacă vrei să susții apariția primei mele cărți despre viața într-o valiză mergi cu încredere aici.